Jurilovca online – Comuna Jurilovca -Rusi lipoveni Jurilovca

Hristos Voscrese

PORTUL SPECIFIC AL RUSILOR LIPOVENI

 Pana nu demult nu existau deosebiri intre portul cotidian si cel bisericesc al lipovenilor. In prezent insa portul traditional al rusilor-lipoveni este conservat doar in viata religioasa, iar de la infiintarea ansamblurilor folclorice, cu unele adaptari si modificari, si in viata cultural-artistica.Costumul barbatesc lipovenesc traditional era compus din cizme sau pantofi, pantaloni largi si „rubaska” – camasa fara guler purtata peste pantalon si legata la mijloc cu un brau de lana colorata cu ciucuri la capete, numit „pois”.
Barbatii in varsta continua sa poarte si in prezent la biserica o haina lunga, de culoare inchisa, cunoscuta sub numele de „paddiovca” in Dobrogea sau „bichesca”/ „cufaica” in Moldova si Bucovina. Odinioara acest obiect de vestimentatie era obligatoriu pentru toti barbatii, atunci cand se duceau la biserica.
Randuiala bisericeasca cere de altfel, ca haina folosita pentru viata religioasa sa nu fie intrebuintata si pentru alte evenimente cotidiene (nunta, petrecere, etc).
Piesa de baza a costumului femeiesc este reprezentata de fusta („iubca”) sau sarafan, larga si lunga pana la glezne. Ca si la barbati, mijlocul este incins cu un „pois”.
Capul femeilor este acoperit obligatoriu cu batic. Fetele nemaritate isi impletesc parul intr-o singura coada, in care isi prind o panglica. La cununie, parul fetei care se casatoreste este impletit in doua codite (simbolizand cununia, cuplul), care se prind intr-un coc in crestetul capului. Cocul este coperit cu o bonetica („chicika”), peste care se pune „kaseac-ul”, iar apoi baticul.
Un element de rit des intalnit mai ales la femeile in varsta este „lestovca” sau mataniile (realizate din piele, cu diferite decoratiuni)

Slujba lipoveneasca

Uspenia slujba

Gastronomie

Chiftelute de cartofi (sau de peste) Ingrediente: 1 kg cartofi (sau peste), 2 oua, 2 cepe, o legatura de marar si de patrunjel, sare, piper. Dupa preferinta, se pun si 2 felii de paine înmuiate în lapte.
Mod de preparare: Cartofii curatati de coaja se dau prin razatoare (pentru chiftelutele de peste – pestele se dezoseaza si se da prin masina de tocat) si se amesteca cu ceapa putin calita în ulei. Dupa preferinta, se pune si painea înmuiata în lapte. Se adauga apoi verdeata tocata marunt si cele 2 oua. Se sareaza dupa gust si se potriveste de piper. Din amestecul obtinut se fac chiftelute care se prajesc în ulei. Înainte de a le praji, se pot tavali prin faina.

Bors de peste (4 portii)
Ingrediente: 4 capete de peste, 4 cartofi, 2 cepe, un morcov, 4 rosii, sare dupa gust.
Mod de preparare: Se pun la fiert într-o oala cartofii taiati marunt, ceapa tocata si morcovul taiat rondele. Cand zarzavatul este aproape fiert, se pun cele 4 capete de peste si se lasa pe foc pana ies ochii pestelui. Se adauga rosiile tocate, fiind curatate în prealabil de pielita. Cand se serveste, se presara patrunjel si se acreste dupa gust.

Bors de peste reteta detaliataDaca vreti sa mancati un bors adevarat pescaresc trebuie sa veniti la noi in Delta sau sa iesiti undeva in aer liber, sa faceti un foc adevarat cu un strat de jar asa de 2-3 palme si la el sa fierbeti o ciorba sa le povestiti si nepotilor de ea.

Aveti nevoie de: un ceaun mare (obligatoriu ceaun, nu vreo cratita oarecare), toata reteta este pentru un ceaun de 20l, adica asa cum avem noi in Delta, 4 kg peste marunt (poate fi oblete, babusca, platica sau biban), 4 kg peste mai mare (crap, caras mare, somn, stiuca), 1 kg morcovi, 1 kg rosii bine coapte, 1 kg cartofi, 6 cepe, cativa ardei grasi, patrunjel, leustean, sare, piper , leustean si crengute de visin, nu prafuri la plic si obligatoriu ardei iute.
Ce aveti de facut:
In primul rand aruncati in ceaun, la fiert, zarzavaturile, cartofii ii puneti mai pe sfarsit odata cu pestele marunt. Dupa ce s-au fiert bine, vedeti ca nu dureaz aprea mult se scot toate zarzavaturile si pestele cu o spumiera mare sau se strecoara zeama. Dupa aceasta puneti din nou ceaunul la foc si can da in clocot puneti pestele mare . Dupa ce da in cateva clocote il mai lasati putin si apoi il luati de pe foc. Scoateti zeama in castroane si presarati pe deasupra leustean proaspat tocat. Pestele il puneti pe o tava mare in mijlocul mesei. Obligatoriu sa aveti la masa ardei iute si o mamaliga mare, numai buna pentru zeama.
Pofta buna!
Vitali

Kasnik sau Psovnik (Budinca de orez)
Ingrediente: 500 g orez, 15 oua, 250 ml ulei, 500 ml lapte, 100 g zahar, un varf de cutit de sare.
Mod de preparare: Se fierbe orezul si se lasa 10 minute acoperit dupa ce se ia de pe foc. Se adauga zaharul si uleiul. Dupa ce se raceste, se amesteca cu laptele, ouale si sarea. Compozitia obtinuta se întinde într-o tava unsa cu unt sau untura de porc proaspata si se pune la cuptor pentru o jumatate de ora. Cand este gata si este racita, se presara cu pudra de zahar si se taie în romburi sau patratele.

Vareniki (Coltunasi cu branza)
Ingrediente: 250 g faina, un ou, 200 g branza telemea, doua cescute smantana, 100 g unt, sare, o ceasca apa.
Mod de preparare: Se face o coca din faina, o ceasca cu apa, un ou si putina sare. Se lasa o ora, dupa care se întinde cu sucitorul si se taie cu gura unei cani sau în patrate. În fiecare cerc (sau patrat) se pune o lingura din amestecul facut din branza rasa, smantana (sau un ou) si putina sare (daca branza e dulce). Coltunasii se pun la fiert în apa clocotita si putin sarata. Se servesc cu unt topit si smantana.
Blinî (Clatite cu urda sau branza)
Ingrediente: 700 ml lapte, drojdie de bere cat o nuca, 50 gr unt, 2 oua, 300 gr faina, o lingurita de zahar, un varf de cutit de sare, 300 gr urda sau branza nu foarte sarata.
Mod de preparare: În 200 ml lapte caldut se adauga drojdia de bere si putina faina, dupa care se pune la cald pana creste compozitia. Se amesteca apoi cu 50 gr unt topit, un ou, un varf de cutit de sare, o lingurita de zahar, 300 gr faina si 500 ml lapte.
Clatitele obtinute prin prajire pe o parte si pe alta în tigaie (se unge, de preferat, cu untura proaspata) se umplu cu amestecul obtinut din 300 gr urda sau branza amestecate cu un ou sau cu o cescuta de smantana. Dupa ce se fac rulouri, clatitele pot fi introduse în cuptor pentru cateva minute. Se servesc cu smantana sau cu miere de albine.

Articol din presa

Sarbatori pe rit vechi

Creştinii ortodocşi de rit vechi se pregătesc pentru sărbătorirea Crăciunului. Zilele de Crăciun pentru această categorie religioasă sunt decalate cu 13 zile faţă de ortodocşii de rit nou, din cauza refuzului lor, în anul 1924, de a trece la Calendarul Gregorian şi să rămână la Calendarul Iulian. Pregătirile de Crăciun la ortodocşii de rit vechi încep cu patru zile înainte, iar masa specifică acestei sărbători diferă de cea a creştinilor ortodocşi pe rit nou prin abundenţa gustărilor, felul principal fiind reprezentat de gâsca umplută cu mere. De asemenea, în casele ţărăneşti, duşumeaua este acoperită cu fân proaspăt, iar masa cu paie, peste care se aşterne faţa de masă. Totodată, cele patru picioare ale mesei sunt legate cu lanţuri, având semnificaţia opririi animalelor sălbatice de a ataca stânele de oi şi vaci, cât şi îndepărtarea răului din casă. Creştinii de rit vechi, care s-au rupt de ortodoxie în anul 1419, în urma persecuţiilor religioase au părăsit Imperiul ţarist în mai multe valuri. Primii sosiţi pe teritoriul României (Bucovina, mai târziu în Dobrogea) au apărut în anul 1772. Lipovenilor li s-a asigurat deplină libertate religioasă din 1851, având chiar şi un episcopat în Tulcea (care mai târziu s-a mutat la Fântâna Albă). În România trăiesc peste un milion de adepţi ai bisericii ortodoxe de stil vechi, îndeosebi ruşi lipoveni, armeni şi sârbi, care îşi practică credinţa în circa 130 de biserici, schituri şi mănăstiri pe rit vechi. Potrivit recensământului efectuat în 2002, numărul ruşilor-lipoveni este de 29.774 de lipoveni şi 8.914 de ruşi (0,17% din populatia României), al sârbilor de 22.518 persoane ( 0,1 %), iar al armenilor este de 1780 (mai puţin de 0%).