Presa

Cred cu totii ne-am dori sa stim ce au scris altii despre Jurilovca si despre oamenii ei. Astfel, dam curs unui sir de articole publicate in presa din Romania, al caror punct de interes a fost Jurilovca.Chiar daca unele sunt mai vechi, cred ca sunt interesante

Despre cetatea Argamum…

Cetatea greco-romana Orgame/Argamum, situata la Capul Dolosman, pe teritoriul comunei Jurilovca, jud. Tulcea, constituie unul dintre siturile arheologice cele mai interesante ale Dobrogei. Impreuna cu insula Bisericuta, aflata la câtiva kilometri în fata sa, în apele lacului Razelm, ar putea constitui – si datorita ineditului peisajului care le încadreaza – unul din punctele de atractie ale turismului nord-dobrogean. Accesul dificil deocamdata, atât pe uscat cât si pe apa, au transformat acest punct, integrat odinioara drumurilor comerciale ce legau bazinul pontic de cel mediteranean, într-un loc izolat, în care vizitatorii ajung de cele mai multe ori accidental, ramânând fascinati de frumusetea peisajului.

Pentru localnici, Dolosmanul este locul de legenda unde vara poti petrece weekenduri de neuitat în jurul focurilor de tabara, dupa o zi de plaja; în restul anului, acolo se cresc animale, se vâneaza, se pescuieste, se aduna menta de balta si se cauta “antichitati” la “surpatura”. De la reluarea sapaturilor arheologice, în 1965, locuitorii din Jurilovca stiu ca pe Dolosman este o cetate veche, întemeiata de greci, la a carei readucere la lumina contribuie si ei la vârsta adolescentei, lucrând vara sub îndrumarea arheologilor. De la acestia afla lucruri nebanuite despre zidurile vechi pe care le dezgroapa cu migala, despre obiectele cu nume stranii pe care le descopera în darâmaturi, despre vechimea acestor vestigii si despre locul în care acestea ajung – la muzeu, la Tulcea, spre a fi aratate lumii întregi ca venind din apropierea satului lor. Ei nu ajung aproape niciodata sa le vada întregi, munca restauratorului este, pentru ei, numai o poveste, uneori ilustrata cu poze de lucru de “tanti Vera”, o concetateana de-a lor, calificata ca restaurator priceput la Muzeul de Arheologie din Tulcea. Arheologului care, timp de o luna pe an, reuseste sa trezeasca interesul si respectul acestor tineri pentru vestigii si migala muncii sale, îi este greu sa raspunda inevitabilelor întrebari: “daca cetatea noastra e la fel de veche ca Histria, de ce la noi nu vin turisti, sa o vada? Si de ce nu avem si noi un muzeu în sat cu lucrurile pe care le descoperim?”

Rusii lipoveni nu vor baza SUA la Babadag

– Reprezentantul Comunitatii Rusilor Lipoveni din Romania critica desfasurarea bazelor militare ale SUA, sub pretextul ca acestea vor afecta existenta pescarilor lipoveni.
Deputatul Miron Ignat, reprezentant al Comunitatii Rusilor Lipoveni din Romania in Parlament, se pronunta, intr-un interviu acordat ziarului rus Vremia Novostei, citat de Interfax, impotriva bazelor americane de pe teritoriul Romaniei, reamintind ca pescuitul reprezinta principala sursa de venit a lipovenilor care traiesc in satele Jurilovca si Sarichioi, in Delta Dunarii, aflate la doar cativa kilometri de Babadag, una dintre viitoarele locatii ale bazelor SUA din tara noastra. Dupa cum sustine deputatul Ignat, comunitatea pe care o reprezinta i s-a plans ca “manevrele militare ce vor avea loc la Babadag se vor tine pe Lacul Razelm, acolo unde lipovenii pescuiesc”, iar primarul acestei localitati ii va instiinta pe localnici, in prealabil, despre aceste exercitii militare, urmand ca acestia sa stea acasa in zilele respective sau chiar o saptamana. “Cine ne va plati aceste daune materiale cand vor veni americanii?, se intreaba Ignat, care sustine ca cei din circumscriptia sa electorala i-au cerut sa clarifice aceste chestiuni. Comunitatea rusilor lipoveni din Romania este formata din 37.000 de persoane, care locuiesc in satele si porturile din Delta Dunarii, noteaza Interfax. (L.P.)

25 iunie 2004: Jurilovca – Pescari cu contract

25/06/2004 Jurilovca. Sat de pescari, situat aproape de mare. Sat in care un sfert dintre oameni traiesc din munca la pescarie.

Majoritatea locuitorilor din Jurilovca sunt angajatii pescariei infiintate in perioada interbelica, nationalizata in perioada comunista si privatizata in 1999. Initial, lacurile Sinoe si Razim au fost concesionate de 16 firme. In timp, Piscicola Tour a devenit singurul concesionar. “Atunci cand am preluat firma erau vreo 27 de angajati. In acea perioada, aici, in Jurilovca, cei mai multi angajati erau bugetari. Acum la noi lucreaza aproximativ 720 de oameni. Pescarii au carte de munca si sunt platiti tot timpul anului. In perioada de prohibitie ei muncesc la stuf”, sustine Doru Frinculet, directorul firmei. In curand vor mai fi create inca aproximativ 300 de locuri de munca. Se va construi o fabrica de conserve, proiect finantat de Uniunea Europeana prin programul SAPARD.

DE VIITOR. Daca socotesti in fiecare familie patru persoane, inseamna ca la Jurilovca aproximativ 2.800 de oameni traiesc din pescarie. Orice firma care concesioneaza luciu de apa trebuie sa stie insa ca profit va obtine dupa cativa ani. Pe langa banii care sunt platiti pentru repopulare si alte investitii, pescaria de la Jurilovca plateste si redeventa catre stat, 4 miliarde de lei anual. “S-a tot spus ca firmele care concesioneaza luciu de apa le iau pescarilor painea, ca nu ii mai lasa sa pescuiasca. Aici pescarii au venit la noi. Salariile pe care le dam sunt de la mediu pe economie in sus”, se lauda directorul.

TONE DE PESTE. Anul trecut au fost prinse 1.226 tone de peste. Mai putin decat in alti ani. Se prinde platica, biban, crap, caras, salau, somn, guvid, laban, albitura etc. Braconajul a scazut. Agentii de paza au confiscat numai anul acesta 6.551 de setci monofilament. Puse cap la cap, lungimea lor totala este egala cu distanta de la Jurilovca la Bucuresti.

Statia Meteo Gura Portitei – Soarele rasare mai devreme

Intr-o casuta cocheta, aranjata cu toate conditiile unei case de gospodari, situata la marginea complexului turistic din Gura Portitei traiesc, zi de zi, trei oameni: doi meteorologi si un angajat de la Apelor Romane. Am ajuns in fata portii centrului meteorologic dupa ce am parcurs, sub un soare arzator, un drumeag marginas, incadrat de o parcela de stuf din Dunare. Muzica populara ruseasca razbatea discret dintr-o camera a casei. Am fost intampinati cu ospitalitate de Iuri, unul dintre meteorologii de serviciu. Avea treaba prin curte si ne-a sesizat imediat prezenta. Prietenos, ne-a invitat in curte. A vrut sa intram in casa, dar era prea frumos afara. Ne-am asezat linistiti la o masa. “La noi soarele rasare mai devreme cu patru minute decat la Bucuresti”, isi incepe istorisirea Iuri Belov. “In schimb, iarna e grea. Lacul ingheata, zapada se aduna in jurul statiei si ramanem izolati. Cel mai mult am stat blocat in statie 11 zile. Practic, atunci cand apa ingheata, suntem nevoiti sa mergem pe jos 5 kilometri pana la dig. Iar de acolo, pana acasa.” Acolo, problemele meteorologului de etnie rusa nu iau sfarsit. Daca are noroc si drumul pana la Jurilovca este practicabil, atunci poate fi transportat cu o masina. Daca nu, omul puternic, cu fata brazdata de soare, este nevoit sa mearga pe jos. Jurilovca este casa lui. Acolo are un rost, are casa si este asteptat acasa de sotia si cele doua fete. “Daca este vant puternic, tunet si ceata suntem nevoiti sa transmitem la centrul INMH evenimentul. Noi aici suntem doar observatori. Suntem multumiti de conditiile de viata de aici”, ne-a spus Iuri. (Mihai Munteanu, Cosmin Babii)

Lipovenii din Jurilovca traiesc bine
Dupa tatari, i-am cunoscut pe rusii lipoveni din Jurilovca, singura localitate care a luat fiinta intr-o eclava turceasca prin 1864. A fost pur ruseasca la inceput. Apoi au inceput sa vina turci, romani si citiva bulgari. Jurilovca este tinutul pestelui. Aproape nimeni nu lucreaza pamintul pentru ca nu ies bine la bani. Toata lumea isi cistiga existenta din pescuit si comertul cu peste. Bunastarea se vede chiar de la intrarea in comuna.
In Jurilovca s-au declarat la ultimul recensamint 1820 de rusi lipoveni (din 7.000 de locuitori), insa presedintele comunitatii spune ca sint mai multi. Localitatea este a patra din tara ca numar de lipoveni. Acestia se declara de fapt rusi, considerind ca termenul de “lipovean” este doar o porecla, iar limba lipoveneasca nu exista, fiind doar un dialect.
Lipovenii tin si ei la educatia copiilor, la fel ca turco-tatarii. Au scoala pentru clasele I-VIII, iar pentru liceu copiii merg la Tulcea, Constanta, Bucuresti sau Iasi. Ei studiaza in limba romana, dar au ore si de limba materna. Comunitatea acorda burse pentru studenti in Iasi sau in Rusia, la facultati de stiinte exacte, literatura si limbi straine, cu exceptia celor de religie si drept.
Comunitatea de rusi a cerut sa aiba placute bilingve in localitate. Presedintele ei, Ivan Lazarov, spune ca cei care trec prin Jurilovca trebuie sa poata recunoaste ca aici locuiesc rusi.
Rusii din Jurilovca se pot lauda ca au pastrat cu sfintenie cintecele vechi si ca servesc in fiecare zi ceai, bautura traditionala ruseasca. Ei merg la biserica, unde slujbele se tin in limba slavona. “Slavona traieste prin biserici”, explica Lazarov. Vin si romanii tot la biserica ruseasca. Pe frontispiciul ei sta scris “Primim pe toata lumea in Casa Domnului”. Regulile sint stricte pentru femei, ele fiind obligate sa poarte rochie lunga si batic pe cap, fara nici un insemn masculin. Intrarea in biserica se face prin trei usi.
Lipovenii tin sarbatorile pe rit vechi. Obiceiurile nu difera cu mult de ale romanilor. La ei nu se obisnuieste colindul in perioada sarbatorilor de iarna, iar de Paste nu se ciocnesc oua, ci se pupa cu totii. Maslinita reprezinta un lant care cuprinde saptamina dinaintea inceperii postului Pastelui (saptamina alba sau a branzei), tot postul si sarbatorile pascale.
Saunele sau baile, cum le spun ei, sint specifice lipovenilor. Masajul cu maturi speciale din stejar in timpul saunei este foarte apreciat, mai ales de turistii care primesc un astfel de tratament pentru prima data.
Membrii comunitatii spun despre ei ca nu-si deschid sufeltul oricui. Sint oameni simpli si modesti, care incearca sa-si pastreze radacinile.

Schitul Babitelor din Jurilovca

Mainile cutate si fata arata de trecerea in fuga a timpului, un zambet gros de femeie crescuta in mijlocul naturii, la adapostul norilor in ruperea furtunilor de vara. Un trup marunt adus de spate, acoperit cu un capot de casa, inflorat pana in varful franjurilor de la maini, un batic din aceeasi explozie de nuante acoperind cateva fire albe. Un baston tremurand nesigur in mana dreapta, incaltari din alte vremuri. Babuta ma surprinde intrand in universul ei, compus din stuf, peste, mancare pe apucate si cativa arginti intr-o punga. Ma soarbe cu ochi sticlosi, albastri de parca au sarutat cerul si-mi spune tremurand infiorat “Dobri dení” (“Buna ziua!”). Este Ecaterina Simeon, una dintre batranele satului tulcean, femeie care, ajunsa la senectute si parasita de puterile tineretii, s-a retras impreuna cu altele de varsta ei intr-un habitat nou, unicat in Dobrogea si, poate, in Romania: “Schitul” de langa biserica din sat, unde pe la 1895 preotii lipoveni au hotarat, intr-o zi luminata, construirea in curtea bisericii a unei asezari in miniatura, a unui mic sat pentru saracii zonei. Am intalnit in total 17 asemenea fapturi la Jurilovca, mogaldete umane, zbarcite, de o caldura sufleteasca rara, pline de dragoste pentru oameni. Fiecare cu casa ei, fiecare cu duhul ei, fiecare cu demonii ei. Schitul are in total 17 cladiri. Daca te uiti de departe la ele, sunt niste case de pitici.

Ajutor de la ai mai tineri

Am intrat in Jurilovca infiorat de stirea ca, de saracie, niste suflete au fost trimise de oameni sa traiasca in curtea lui Dumnezeu. Intr-adevar, daca dai ocol bisericii lipovenesti din Jurilovca apare, ferit, “Schitul”, locul in care traiesc babitele. A fost initiat pe la sfarsitul secolului al XIX-lea, o data cu constructia bisericii. S-a vrut initial ca cei mai batrani dintre sarmanii asezarii sa gaseasca adapost aici, in curtea bisericii, sa-l ajute pe parinte la treburi si sa primeasca de mancare din pomenile bisericii. Au fost ridicate cateva cascioare, mult mai micute decat adevaratele locuinte, si oamenii au venit in curtea bisericii. Astazi locul este tot in picioare, majoritatea colibelor sunt cusute tot cu stuf, iar de gospodarii se ingrijesc 17 babite, care mai de care mai energice si pline de viata, desi cea mai in floarea varstei a implinit de mult 70 de ani.

Neveste de pescari

Astazi, Ecaterina Simeon e fericita. In ochii ei rad ochii lui Dumnezeu. A mers in zori de zi la balta din capul “Schitului” si a vazut ca in undita copilaroasa intinsa de saptamani se ingramadeau doi carasi, un lin si alti vreo cativa pesti. Incercau sa respire, simtind ca viata se va scurge incet din ei si parca stiind ca pranzul ii va transfigura prin valuri de untura, in valvataile flacarilor, in mainile sigure ale vreunei babite. Toate au fost neveste de pescari. Toate si-au privit barbatii plecand in zori, tragand la rame, precum animele la jug. Unele si i-au vazut si intorcandu-se si rasturnand pe prispa cea inalta a casei bogat navod cu solzi ce se zbateau cateva clipe. Altele, mai putine, au auzit de la altii cum pe ai lor ii inghitisera, insetate, apele dulci-sarate ale Deltei. Ii prinsesera furtunile si nenorocitii, istoviti de atata dat la peste, nu se putusera impotrivi monstrului cu dinti de vant si gura de valuri negre. I-au plans cateva clipe cu amar, vrand sa-si zvarle pumnul inclestat spre obrazul lui Dumnezeu si sa-L intrebe pentru ce, apoi au auzit in spate glasul nemuritor al pruncilor carora le-au dat viata: “Mamucka, ni-i foame!”. Altele si-au vazut pruncii murind cum mor bobocii de randunica. Li s-au frant aripile cand nu stiau ca zborul vietii nu e doar in sus, cand nu credeau ca omul e mai al dracului ca Lucifer, cand nu sperau sa afle ca zborul prea avantat poate aduce calare, pe la spate, fiorii reci ai mortii. Au plans si asta data, scrasnit si fara vlaga, inmormantand acolo, o data cu odorul, in malul Jurilovcai, tot sufletul lor. Chinuite de viata, babitele mai povestesc din cand in cand, la asfintitul soarelui cum si pe unde si-au amputat bucatile de suflet.

“Eu nu mor pana nu se face lumina!”

In fata mea, afara, pe una din ulisoare, pestii sfaraie ca in vremurile bune. Batranele imi povestesc cum traiesc: “Suntem bine, sanatoase, multumim lui Dumnezeu, n-avem de ce ne plange. Numai un dor avem, daca se poate. N-avem curent, ioc-deloc! Ne-am tot rugat sa ne puna, sa traga, sa-i dea drumul si la noi aicea si nimic. Mi-am parlit tot parul, uite-aicea”, graieste cu inflexiuni rusesti Parascovia Ivan, femeie de 74 de ani, care si-a vazut unul din fii calcat de masina sub lacrimile ei, acum mai bine de 30 de ani. “Eu nu mor pana nu se face lumina!”, o completeaza energic Ecaterina Simeon. Femeie apriga, a fost nevasta de pescar. O viata intreaga l-a asteptat cu ceapa pe masa si cu mamaliga la tuci sa aduca pe uscat peste din lac. Iarna si vara au trudit laolalta, la taiatul stufului si prelucrarea paielor, amandoi lac de sudoare si cu spinarile sectionate de dureri crancene. Sunt 13 ani de cand l-a dus la groapa si s-a mutat in curtea bisericii, langa inima Domnului. Lipsa curentul electric le roade linistea batranetii: n-au cum sa faca de mancare, n-au cum sa vada seara ce pun pe masa, le e frica sa ia prea mult de la candela sa nu se arda casele si sa nu fie cu pacat, sa-l manie pe Dumnezeu. Femeile deretica toata ziulica prin cascioara, au rosii si castraveti langa casute, le creste salata in pridvor si mai dau si la cate-o undita, cum le-au invatat ai lor, cand erau in putere. “Mai nimic nu se prinde. Noroc cu pensia pe care ne-o da, ca ne-au obligat pe vremuri sa lucram la CAP. Dar ce sa te invarti cu un milion? Unde poti sa traiesti asa?!”, spune una mai batrana, care nu vrea sa-mi spuna cum ii zice ca nu sunt de la primarie. Sunt poftit in casa, merg sa imbuc ceva de la dansele. Ecaterina incepe sa-mi spuna doua poezii, facute chiar de ea, poezii de-adevaratelea, cu rima imperecheata, masura si ritm. Una e pentru primar, a facut-o odata, cand a vazut ca omul a dat dispozitie sa refaca Sfanta troita din sat. Pe alta a facut-o pentru pravalia unei cumnate de-a ei, ca nu prea avea vanzare. Mergea acolo, le spunea oamenilor poezia si dup’aia, cu mana intinsa, le cerea sa cumpere ceva. “Macar un biscuit, de sufletul lui Dumnezeu!”. In fiecare din casele (hata pe ruseste) babitelor sunt doua camere. Pe prima, in care se intra, o numesc senciki (adica “micut”). Urmatoarea cuhnea (camera) are un cuptor – o soba de teracota cu o forma speciala, pe care te poti intinde si dormi. “Aici ne intindem iarna, pe lijanca (soba, numita asa de la “lijanti” – a sta culcat) si ne tine de cald, ne imbarbateaza, ne ajuta”, tipa Ecaterina Simeon la nedumeririle mele. Lipovenii isi pun patul in dreptul gurii cuptorului (“duholca”) acestei sobe si stau iarna intinsi cat sa le vina toata caldura spre cap si piept.

Zambetul gros de lipoveanca

Un peste s-a ars pe cuptor, facandu-se scrum ca fericirea, multumirea si implinirea pe care odata le-au avut si babitele. Ma retrag tacut spre celelalte babite ale Romaniei, avand intiparite in suflet, pentru totdeauna, mainile cutate si fata arata de trecerea in fuga a timpului, zambetul gros de lipoveanca nascuta in mijlocul naturii, la adapostul norilor in ruperea furtunilor de vara…

PROMISIUNE

“Suntem bine, sanatoase, multumim lui Dumnezeu, n-avem de ce ne plange. Numai un dor avem, daca se poate. N-avem curent, ioc-deloc! Ne-am tot rugat sa ne puna, sa traga, sa-i dea drumul si la noi aicea si nimic. Mi-am parlit tot parul, uite-aicea. Eu nu mor pana nu se face lumina!” – Ecaterina Simeon, lipoveanca

Fabrica de lumanari din biserica

In curtea bisericii lipovenesti din Jurilovca functioneaza de cateva decenii un atelier de fabricat lumanari. Se lucreaza manual cu ceara (cumparata direct de la crescatorii de albine), parafina si bumbac. Rolele cu fir de bumbac sunt trase pe o roata de lemn si trecute pe cea mai subtire gaura a unei site metalice. Simultan, firul se trece prin ceara incinsa si tras pe o alta roata masiva de lemn. Dupa uscare, procesul se repeta tragand firul prin alte cateva gauri, pana se obtine stratul de ceara dorit. O lumanare costa 10.000 de lei si dureaza intre una si doua saptamani pentru a se produce.

Lipovenii betivi sunt concediati

Rusii lipoveni din Jurilovca sunt concediati adesea de patroni pentru ca vin turmentati la lucru. Asa mi-a explicat Ivan Lazarov, presedintele Comunitatii rusilor lipoveni din Romania – filiala Jurilovca, imediat dupa ce mi-a spus “Dobri dení”. “Se intampla mai des decat e cazul si atunci eu, in calitate de presedinte, dar si colegii mei, intervenim. Mai vorbim cu patronii si sa le dea oamenilor banii in avans, uneori inainte de a incepe munca, pentru ca viata e grea in buza Deltei si oamenii mai trebuie sa si traiasca”, a spus Lazarov. In Jurilovca sunt cam 1.700 de rusi din vreo 2.000 de locuitori. Aproape toti traiesc exclusiv din pescuit. Lazarov sustine ca, impotriva tuturor legendelor, lipovenii nu beau chiar atat de mult, iar cel prins o data cu ocaua mica, nu recidiveaza. “Romanii au atatea feluri de bautura, noi numai vodca. Eu va spun cu mana pe inima ca legenda alcoolismului este una care s-a evaporat, nu mai este de actualitate”, afirma convins Ivan Lazarov. Cinci sate mai incolo, la Baia, toata lumea pare ca a auzit de obiceiurile rusilor din Jurilovca de a bea vodca si de a fi beti la ora 4 din zi.

LEGENDA

“Romanii au atatea feluri de bautura, noi numai vodca. Eu va spun cu mana pe inima ca legenda alcoolismului este una care s-a evaporat, nu mai este de actualitate” – Ivan Lazarov, presedintele Comunitatii rusilor lipoveni

Blocul fantoma din Jurilovca

Blocul 'fantoma' din Jurilovca

Subsolul este plin de apa, acoperisul risca sa cada, iar apartamentele sunt supraevaluate Despre blocul fostului Oficiu Judetean pentru Turism din satul Jurilovca am mai scris in urma cu o luna. Atunci, la declaratiile facute de consilierul local PLD, Malihin Policarp, replica primarului comunei nu a intarziat. “Strangem deseurile de acolo si facem si curatenie in subsolul blocului”, declara la acea vreme primarul Virgil Vlaciu.

Minunea de la Jurilovca/sursa: Jurnalul National

Jurilovca este cea mai sud-estica localitate din Romania si, de la 1 ianuarie 2007, din intreaga Uniune Europeana. Aici, chiar pe malul lacului Razelm, “la umbra stufului”, functioneaza de cativa ani o fabrica ultramoderna de preparate si conserve din peste. Este singura fabrica de acest profil din Romania, dupa ce toate cele cinci mari unitati existente inainte de 1990 si-au inchis, rand pe rand, portile. Locuitorii comunei Jurilovca se mandresc cu “fabrica lor”, cu produsele din peste realizate aici si sunt multumiti ca au unde sa munceasca si sa castige un ban. Pana la sfarsitul anilor ’90, in Romania existau cinci fabrici mari de conserve si preparate din peste, la Tulcea, Constanta, Braila, Galati si Bucuresti, care asigurau intregul consum intern si furnizau mari cantitati la export. La Jurilovca exista doar o sectie veche de prelucrare a pestelui, mai exact de portionare si congelare. Rand pe rand, cele cinci fabrici au fost inchise, majoritatea intrand in faliment. La Caracal, un investitor care, dupa Revolutie, a preluat fabrica de conserve de legume, a deschis si o linie de conserve de peste, incercand sa profite de golul creat pe piata prin disparitia fostilor producatori, dar nu a reusit s-o faca rentabila si la scurt timp a inchis-o. La randul ei, flota de pescuit oceanic, cu cele 40 de nave care aprovizionau fabricile de conserve, a disparut dupa 1990. Nu au supravietuit nici macar navele, moderne la acea data, care aveau la bord linii tehnologice de prelucrare si conservare, adevarate fabrici plutitoare de conserve si preparate din peste. Este greu de spus azi daca disparitia flotei de pescuit oceanic a condus la declinul fabricilor de prelucrare si conservare a pestelui, sau, dimpotriva, declinul fabricilor a condus la degradarea si disparitia vaselor de pescuit. Doar un lucru este cert: ca si in cazul altor alimente de baza, cum este de exemplu carnea de pasare, industria romaneasca a fost pusa pe butuci de importurile masive de produse alimentare, multe de proasta calitate, dar avand un mare avantaj: erau mult mai ieftine decat produsele romanesti

Delta Dunarii se digitalizeaza/ sursa: MCTI, Comunicate de presa

Ministrul comunitatiilor si tehnologiei informatiei, Zsolt Nagy, a inaugurat la Jurilovca, in judetul Tulcea, primul punct de informare turistica realizat in cadrul proiectului “Economia bazata pe cunoastere”.
Punctul de informare turistica a fost initiat cu resurse locale pe baza infrastructurii IT&C puse la dispozitie de Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei (MCTI) si va deservi persoanele care doresc sa obtina informatii in mod rapid si eficient despre serviciile si facilitatile turistice oferite in zona.
Date despre comunitate vor putea fi accesate direct de pe portalul http://www.ecomunitate.ro, unde zona Jurilovca este prezentata din punct de vedere turistic, istoric, economic, educational si al traditiilor .Biroul de informare se afla in incinta punctului de acces public la internet Jurilovca instalat de MCTI anul trecut, astfel incat turistii interesati de obtinerea anumitor informatii le vor putea afla rapid si usor, prin internet, cu ajutorul celor noua computere instalate in cadrul proiectului “Economia bazata pe cunoastere”.
“Inaugurarea punctului de informare turistica reprezinta in primul rand un progres semnificativ al comunitatii locale in cadrul proiectului “Economia bazata pe cunoastere”. Este un exemplu de succes al unei localitati care a inteles sa utilizeze eficient mijloacele de comunicatii de ultima generatie puse la dispozitie de MCTI pentru a se autopromova”, a spus Zsolt Nagy. Ministrul a precizat ca turistii care vor veni la Jurilovca vor obtine informatii utile direct de la punctul de informare, in timp ce persoanele interesate sa viziteze zona vor putea accesa site-ul http://www.ecomunitate.ro de oriunde s-ar afla, pentru a avea o imagine completa despre oferta turistica.Numai in sezonul estival, comunitatea din zona, renumita pentru biodiversitate, este vizitata de aproximativ 500 de turisti.Jurilovca este una dintre cele mai mari de comunitati de pescari din Romania, cu o populatie de 5.500 de locuitori. De anul trecut, localitatea face parte din cele noua comunitati incluse in faza-pilot a proiectului “Economia bazata pe cunoastere”, care beneficiaza de reteaua electronica a comunitatii locale, alaturi de Albestii de Muscel – judetul Arges, Aninoasa – judetul Hunedoara, Corund – judetul Harghita, Lapusnicu Mare – judetul Caras-Severin, Ostra – judetul Suceava, Pilu – judetul Arad, Sinca Veche – judetul Brasov si Targu Lapus – judetul Maramures. Retelele conecteaza primaria, biblioteca locala, scolile si un punct de acces public la informatie (PAPI), oferind acces la internet de mare viteza.In viitorul apropiat, proiectul isi propune sa implementeze retele electronice ale comunitatilor locale (RECL) in aproximativ 200 de comunitati dezavantajate din punct de vedere al accesului la cunoastere, oferindu-le in acest fel oportunitati de dezvoltare.Implementarea proiectului in aceste comunitati constituie o investitie esentiala in asigurarea accesului cetatenilor la informatie, stimularea competitivitatii mediului de afaceri local si ridicarea nivelului de educatie cu ajutorul tehnologiei.

Delta Dunarii de trei stele / sursa: Saptamana financiara

Ce te faci daca ai visat toata viata sa mergi in fascinanta Delta a Dunarii, dar nu suporti tantarii, viata la cort si mancarea incalzita pe mal, la foc mic de surcele? Mergi in cele mai noi hoteluri de lux, ridicate de investitorii care au simtit mirosul de bani printre salciile pletoase si stuful canalelor insorite. Milioane de euro au transformat cateva dintre locurile mirifice ale celei mai mari rezervatii naturale umede din Europa in oaze de confort. Un asfintit in Delta, petrecut intr-o luntre ce sfasie domol luciul apei, la cateva vasle de salbaticiunile fosgaitoare de prin stuful mangaiat de vant. E o realitate in masura in care este si un vis pentru multi dintre cei care n-au avut curajul confruntarii cu marea armata a tantarilor (care daca vin in Bucuresti ii umilesc pe cei din Ilfov, ai domnului Videanu) ori nu au indraznit sa-si imagineze concediul petrecut intr-o cautare nesfarsita a unui closet curat, a unui dus bine ancorat de capatul unei tevi cu apa calda. Imaginea de zeci de ani a locului virgin, in care se simt bine doar pescarii, biologii si Terente, se schimba. Au aparut pensiunile, primul pas catre civilizatie, apoi a fost randul pontoanelor particulare, unele amenajate la nivel de 3-4 stele, iar acum se inmultesc hotelurile si complexurile de cazare care pot primi orice turist strain pretentios, asa cum ii sta bine unui turist de oriunde. Iar romanii descopera si ei binefacerile civilizatiei din Delta.Gura PortiteiUnul dintre locurile intens mediatizate in ultima vreme este Gura Portitei, candva un punct final al Dunarii in Mare, fasia discreta in care lacurile sunt despartite de apa marii doar de o palma de nisip. Candva un sat de lipoveni nebagat in seama de multi turisti, astazi zona este administrata de Piscicola Tour, cea care a construit un complex clasificat cu 3 stele. Vilele (Delfinul, Egreta, Casa Pescareasca si cele de pe „Insula”), alaturi de casute si bungalouri, formeaza Satul de vacanta Eden, extrem de bine primit si apreciat de turisti. Se poate ajunge aici din Tulcea sau Constanta, cu masina pana la Jurilovca, iar mai departe cu vaporul sau salupa. Atmosfera de odinioara a fost destul de bine conservata si pusa in valoare, constructiile turistice fiind incadrate in stilul arhitectonic local, in timp ce curatenia si grija pentru detalii se numara printre atuurile locului. Exista patru restaurante, un bar, un magazin si foarte multa liniste, iar pasionatii de pescuit pot inchiria barci si salupe pentru a se intoarce prin canalele Deltei. Vilele asigura 75 de locuri de cazare, in camere sau apartamente cu grup sanitar propriu, aer conditionat, apa calda si rece permanent. Pentru cei care doresc sa simta marea de aproape, casutele amplasate la doar 20 de metri, cu grup sanitar si dusuri la comun, ofera sansa de a uita de orice urma de aglomeratie urbana.

In cateva ore, peste jumatate de tona de peste confiscat de la braconieri !/sursa: Atac online

In doar cateva ore, politistii de frontiera tulceni au confiscat 1060 m de plasa monofilament folosita la capturarea a 680 kilograme de peste, specii diferite. S-a intamplat marti cand un echipaj din cadrul Detasamentului de Interventie al Pilotiei de Frantiera a organizat o actiune pe linia combaterii braconajului piscicol, pe lacul Gradistea, in zona localitatii Sarichioi, ca care a participat si un politist din Sarichioi. Dupa o scurta panda au fost depistati doi tineri, domiciliati in localitatea Sarichioi, in timp ce ridicau din apa, intr-o barca cu motor, 15 plase monofilament cu o captura de 465 kilograme de peste, diferite specii.
In aceeasi zi, politistii de frontiera din cadrul Sectorului Politiei de Frontiera Tulcea au oprit in vederea controlului, pe lacul Golovita, de pe raza localitatii Jurilovca, o ambarcatiune din lemn, in care se aflau doua persoane din Ceamurlia de Jos, iar in urma controlului au fost descoperite 11 plase monofilament in lungime de 330 m si 215 kilograme de peste, diferite specii. Intreaga cantitate de peste, in valoare de aproximativ 1070 lei, a fost ridicata in vederea confiscarii si predata unor societati comerciale de profil, iar in ambele cazuri s-a dispus masura cercetarii prealabile a celor in cauza sub aspectul savarsirii infractiunii de pescuit cu plase monofilament si detinere de plase monofilament, urmand ca la finalizarea cercetarilor sa fie luate masurile legale ce se impun.

A fost candva Gura Portitei /sursa: Romania Libera, Valentin Manus

Lotca pescareasca strapunge valurile furioase ale Razelmului, inaintand ametita spre peretele de stuf unduit de vant. Motorul huruie asurzitor. Soarele aspru zace chiar deasupra mea. Miroase a motorina. Un sarpe de apa se scufunda langa barca, speriat de zgomotul puternic. Doua rate izbucnesc dintre firele de stuf. Din bradisul adormit sar obletii. Vasile, pescarul, se ridica in picioare. Cu palma sa mare cat o lopata, pusa deasupra ochilor, priveste in departare. Isi pune palaria de paie inapoi pe cap si se asaza din nou la carma fara sa scoata o vorba. Simt ca ne apropiem. Echilibrandu-ma cu greu, ma ridic in picioare. Solzii uscati de peste trosnesc sub bocanci. Ma uit in jur. Nu zaresc nimic. Doar stuf si apa cat vezi cu ochii. Deodata, peretele de stuf se despica, facand loc unui canal ingust. Langa mal, vad un ponton ruginit, cateva barci scufundate si un vaporas ancorat in fata unei constructii vechi, pesemne o cherhana. O mana de pescari descurca o plasa langa o lotca plina cu platica si caras. Doua salcii batrane, cateva casute acoperite cu stuf, un mic hotel si casa ecologistilor apar pe rand de dupa o movila ticsita de pescarusi. Vantul bate usor. Miroase a peste proaspat. Barca trage la mal, langa un podet scartaitor de lemn. Timid, dar nerabdator, urc pe mal. Ma uit jur. Un stol de pelicani planeaza deasupra lacului. Vantul adie usor. Sunt in culmea fericirii. Las bagajele de izbeliste si fac cativa pasi, printre casutele de lemn. Deodata, in fata ochilor, imi apare marea in toata splendoarea ei, in ale carei valuri involburate se infig lacome razele soarelui fierbinte. Zambesc. In sfarsit ma simt acasa. Am ajuns la Gura Portitei.

POARTA INCUIATA

Candva, acest loc uitat de Dumnezeu in mijlocul naturii era vizitat numai de pescarii din Jurilovca. Lipovenii faceau schimburi de cateva luni bune pentru a pescui in mare cu talianele. Mancau numai peste si carne de pelican marinat. Singura lor muzica era suieratul vantului si picaturile de ploaie ce se izbeau de fundul barcii de lemn. Singurele constructii facute de om cat vedeai cu ochii erau baraca darapanata a pescarilor, mereu impodobita cu pescarusi flamanzi si cherhanaua din chirpici galben si cu acoperis de stuf. Regula era simpla : daca nu erai pescar, nu prea aveai ce cauta aici. Dar pe vremuri mai era o deosebire. Candva, Gura Portitei era o deschidere larga a lacului Razelm in Marea Neagra. Aici, apa dulce se contopea cu cea sarata. Aici era locul prin care carduri de moruni si nisetri se aventurau in Razelm pentru a-si depune pretioasele icre negre. Aici era locul in care salaul dadea nas-in-nas cu calcanul si crapul cu labanul, fara sa se mire ca inoata in aceeasi apa. Candva, aceasta legatura a lacului cu marea era fireasca si binefacatoare, un adevarat paradis piscicol, de o frumusete unica. Numai ca a intervenit o creatura ciudata, cu doua picioare si doua maini. Odata omul implicat in cursul naturii, totul s-a dus de rapa. Legatura Razelmului cu marea a fost incatusata pentru totdeauna. Aceeasi soarta au avut-o mai multe guri de legatura ale deltei cu marea, cum ar fi si la Perisor, putin mai la nord de Portita. Omul oprise legatura lacului cu marea. Din lagune, apele litorale s-au transformat in lacuri cu apa dulce. Sturionii nu au mai avut cum sa intre pentru a-si depune icrele si incet-incet specia a intrat pe lista celor pe cale de disparitie. Pestele din Razelm s-a imputinat, lantul trofic s-a rupt. Omul intervenise negativ asupra acestui colt din Delta Dunarii. De atunci Gura Portitei nu-si mai regaseste numele. Poarta catre mare a fost incuiata.

POEZIA NOPTII

In ultimii ani, Gura Portitei a devenit un important popas turistic. Chiar daca multi dintre ei habar n-au de unde-i vine numele, turistii se inghesuie la Portita in fiecare vara, adusi de batranele salupe din Jurilovca. Cel putin, singura modalitate de a ajunge aici a ramas pe calea apei, traversand vesnic infuriata Golovita. Odata ajunsi la Portita, locul jumatate-delta, jumatate-mare, turistii se pot bucura azi de multe facilitati construite nu demult. Chiar de pe puntea vapora-sului zgaltait de valuri poti vedea restaurantul de pe malul apei, lipit de cherhana. Aici a fost amenajat un mic hotel cu cateva camere si un camping linistit cu zeci de casute rustice, cu acoperisuri de stuf. Turistii se pot bucura de toalete amenajate si dusuri cu apa rece. Cei care doresc sa se cazeze fie la hotel fie la una dintre casute, se vor putea bucura de citirea unei carti la becul veiozei. Dar majoritatea celor care vin la Portita prefera cortul, fara curent si pat moale. In fiecare vara, plaja este intesata de o puzderie de corturi multicolore. Turistii vin aici pentru a iesi din universul de beton si otel suprasaturat de poluare. Fie ca se scalda in apele calde ale marii, fie ca pescuiesc guvizi sau ca se plimba cu barca, turistii se simt bine, in largul lor. Dar la Portita vin mai multi tineri. In fiecare seara, in timp ce greierii canta plictisiti prin iarba, atunci cand tantarilor li se face foame, cand luna incepe sa zambeasca sfioasa deasupra marii, tinerii se strang pe plaja, in jurul focului de tabara, cantand din glas si chitara in linistea noptii, in timp ce stuful uscat trosneste pe foc. Scantei galbene se indreapta spre cerul instelat. Se aud numai glasurile tinerilor razand, un sunet de chitara si valurile marii inspumate ce se izbesc de mal. La Portita noaptea incepi sa uiti de toate. Linistea asurzitoare, lipsa luminii si mirosul sarat al marii nu te lasa deloc sa dormi. Daca te intinzi pe nisipul moale, in fata ochilor ti se arata Calea Laptelui in toata frumusetea sa. De aici se vad toate constelatiile, Carul Mare si Carul Mic, Albatrosul si chiar steaua Betelgeus. Nu de putine ori se intampla sa vezi stele cazatoare. Spre dimineata te vei trezi cu zeci de dorinte in minte. In largul apei, acolo unde cerul se ciocneste cu marea, se zaresc trei platforme petroliere care, in timpul noptii, seamana cu niste orase plutitoare, stralucind in bezna noptii. Noaptea la Portita este o aven-tura. Fie ca stai in jurul focului de tabara cantand impreuna cu o multime de necunoscuti pe care tocmai ti i-ai facut prieteni peste noapte, fie ca te plimbi pe malul marii in cautare de scoici la lumina lunii, fie ca stai in cortul tau fugarind tantarii obraznici, simti mereu in suflet un sentiment de fericire. La Portita devii liber, devii tanar, aici toata lumea rade si simte gustul vietii. La Gura Portitei simti ca viata merita traita.

VISUL ORICARUI PESCAR

Daca esti pescar adevarat, trebuie sa te trezesti odata cu pescarii care merg pe mare. Adica la o ora la care nici o urma de soare nu se vede rasarind din linistea marii. Pregatit si echipat din cap pana-n picioare, cu ramele si pestisorii vii in galeata, cu lansetele pe umar, inainte sa pleci spre balta, trebuie sa te uiti la pastruga din tabla gaurita de pe baraca pescarilor. “Daca pastruga e cu botu’ spre mare, nu e rost de peste. Poti foarte bine sa lasi sculele si sa-ti vezi mai departe de somn” zic pescarii batrani. Dar, daca totusi vantul e in favoarea pescarului, batand spre mare, la Portita e peste din belsug. Daca urmaresti crapul sau carasul, trebuie sa numeri sapte stalpi de inalta tensiune de la inceputul lacului Leahova, la vreo 3 km. de camping. Daca vrei sa simti gustul salaului, “trebuie sa numeri zece stalpi si sa bagi in carlig guvid mic, ca altfel nu-l ia !” Dupa somn trebuie sa pescuiesti pe la mijlocul canalului care da in Leahova, acolo unde este o spartura in stuf ce face legatura cu o mica japsa maloasa. Tot aici gasesti si rosioare si babusti cu nemiluita. Daca ai chef de plimbare, poti sa iei drumul in partea opusa, de-a lungul Golovitei, pana dai de “Stalpul cu trei craci”, unde se ascund prin ochiurile de bradis lini, ciortani si stiuci sirete. De aici, daca tii cararea inainte, ajungi in buza lacului Sinoe. Aici e paradisul pasarilor. Mii de rate, gaste, lisite si lebede se plimba in liniste de colo-colo, in cautare de baboi. La cateva zeci de metri de mal, sar crapii batrani, inotand in apa mica pana la genunchi, lasandu-si dorsalele sa despice apa ca niste submarine. Daca ai barca, poti ajunge la canalul care leaga Razelmul de Sinoe. Aici, capturile mari de crap, somn, salau si platica sunt foarte dese. La Gura Portitei este peste, da’ numai pescar cu noroc sa fii !
Odata ajuns la Gura Portitei, intelegandu-i tainele si fermecat de frumusetea locului, nu-ti mai vine sa te urci in vaporul care te readuce la Jurilovca. Portita ramane locul celor care se trezesc cu noaptea in cap numai pentru a surprinde primele raze ale soarelui, este locul celor indragostiti de natura si pescuit. Gura Portitei este locul unde ajungi sa-ti spui singur ca viata este de fapt frumoasa. Astazi insa este cu totul altfel. Au mai ramas doar apusurile si rasariturile de soare, insa pe ritm de manele cu influente rock. Pestii si-au luat demult talpasita din zona, fie in plasele braconieilor, fie goniti de sutele de cai-putere ale salupelor. Dintr-o statiune linistita, Gura Portitei a devenit o Mamaia in care nu poti veni cu masina. Seara de seara, in discoteca plina de lipoveni ametiti, doua-trei bucurestence plictisite dau reprezentatii erotice, care ar face-o si pe Laura Andresan sa se simta o sfanta. Normal, si preturile au devenit tot de litoral. Ce mai incolo si incoace, e alta spaga, in alta traista.

Bataie pe 300 de milioane de euro

EU a alocat 307 milioane de euro, fonduri structurale, pentru dezvoltarea durabila a pescariilor romanesti. Politicienii tulceni au luat sub control gestionarea fondurilor europene motivand ca, fara ei, pescarii nu ar putea sa le acceseze. Fondurile respective vor putea fi accesate teoretic de pescarii individuali, de asociatiile de pescari si de comunitatile locale in care exista un numar semnificativ de pescari. Aceste fonduri structurale se acorda doar unor proiecte precise, conform unei proceduri europene standardizate. In urma cu cateva luni, doi experti UE s-au intalnit la Tulcea cu pescarii din Delta si le-au atras atentia ca pentru a beneficia de aceste fonduri structurale destinate pescariilor trebuie sa se organizeze in asociatii puternice ce vor constitui un “grup de lucru local”, care are obligatia sa acorde asistenta tehnica pentru identificarea si scrierea proiectelor de finantare si sa gestioneze fondurile structurale obtinute.
Politicienii din Tulcea au prins din zbor aceste informatii si au constituit rapid un astfel de grup de lucru local dominat de baronii liberali si social-democrati din Delta care controleaza pescariile din aceasta zona. Din respectivul grup fac parte liderii liberali Lucian Sanda, Georgel Rosca, Victor Pancratov si Mircea Pascale, vicepresedintele PSD Dan Verbina si primarul PD al Sulinei, Aurel Dimitriu. Verbina, Sanda si Pascale s-au erijat in lideri ai asociatiilor de pescari, Rosca reprezinta interesele Consiliului Judetean Tulcea, iar Dimitriu pe cele ale primarilor din Delta. Ei sunt insa contestati de comunitatile de pescari din Sf. Gheorghe, Grindu, Jurilovca si Murighiol.
Prefectura Tulcea are si ea un reprezentant in grupul de lucru. Prefectul Lefter Chirica a declarat ca “Prefectura va asigura activitatea de secretariat la grupul de lucru pentru a facilita contactul asociatiilor de pescari cu autoritatile”. Mircea Pascale, membru al “grupului local de lucru”, a declarat ca implicarea sa si a celorlati lideri politici locali in acest grup s-a facut pentru ca “noi avem afaceri piscicole in Delta, am facut investitii si dorim sa dezvoltam sectorul pescaresc folosindu-ne de fondurile europene. Pescarii, fara noi, nu sunt capabili sa acceseze aceste fonduri”.

Pescari
» Asociatii
Constantin Doncila, liderul pescarilor din Sf. Gheorghe, a declarat ca pescarii nu au fost consultati privind constituirea “grupului local de lucru” care va gestiona milioanele de euro de la UE: “Gheorghe stefan, presedintele Agentiei Nationale de Pescuit si Acvacultura, ne-a spus ca pescarii trebuie sa angajeze firme de consultanta pentru a scrie proiecte de accesare a fondurilor structurale”.

Răspunsuri

  1. http://www.adevarul.ro/locale/tulcea/Ziua_Pescarului_Minoritar-pentru_prima_data_la_Portita_0_787121396.html

  2. http://www.obiectivtulcea.ro/sarbatoare-la-gura-portitei-de-ziua-pescarului-minoritar.html

  3. Apreciez comunitatea lipovenilor rusii si citind acum dupa multi anii , dar am rugamintea ca Ivan Lazarov ca lipovenii prinsii la servicii bauti odata nu recidiveaza.
    Cu drag al tau coleg Daniel Zibileanu

  4. INTERESANT

  5. doar la primarie poti afla

  6. buna ziua,va rog frumos sa imi spuneti cum o pot gasi si eu pe bunica mea simion ecaterina lipoveanca,va multumesc mult

  7. eu sunt patriot, dar conservele de platica fabricate la jurilovca, in special cele in sos de rosii, sunt de fapt in sos de sare. reteta s-ar putea imbunatatii daca sosul de rosii ar fi dulce si s-ar simtii condimentele cred ca se poate face ceva in acest sens, altfel cei ce vor cumpara o data vor renunta a doua oara. daca aveti nevoie de sfaturi va stau la dispozitie. e pacat ca nimeni dintre cei ce dispun nu au consumat asa ceva ca sa afle ce vind

  8. Buna Ziua,
    Caut si eu pe cineva care vinde icre de crap nepreparate, sarate. Ma intereseaza pretul unui kg. Prefer persoane fizice ( pescari), pentru ca eu cumpar pentru casa, cam 2 kg la doua luni. Daca exista cineva interesat, ma poate contacta la adresa de e-mail iscoala@yahoo.com sau la telefon 0723149566

  9. Oameni buni chiar nu doriti o schimbare?In primaria din Jurilovca domneste haosul.Primarul s`a dat lovit de cand au inceput cercetarile penale impotriva lui,iar angajatii primariei duc o viata linistita lipsita de responsabilitati.Asemenea comuna cu asa potential turistic si economic multumita edilului sef nu s`a implicat in nici un program de a aduce fonduri si nici nu suntem inclusi in asocierea comunelor la nivel de tara.Nu credeti ca ar fii timpul sa organizam un referendum?Sper ca ati inteles mesajul…

    • MAI MULT DECIT CREZI

  10. Cred ca nu stiati ca Vlaciu Virgil “primar” si fostul”vice” Malihin Policarp dupa tunul dat la inceputul lunii august 2009 au blocat un program in valoare de 3 milioane euro care erau destinati infrastucturii din comuna Julilovca,canalizare si apa potabila in Visina,canalizare in Salcioara si asfaltare in Jurilovca.”Oare cum i`o suporta pamantul pe astfel de edili?Sa va bucurati de ei…

  11. Nimeni nu vorbeste despre marele tun dat de primarul Vlaciu Virgil si fostul viceprimar Malihin Policarp care si`au insusit miliarde de lei din executarea mijloacelor mobile ale primariei Jurilovca,fapt ptr care fostul viceprimar Malihin Policarp de ziua armatei 25.11.2009 a fost trecut in rezerva,avand dosar penal la Judecatoria Tulcea.Sa speram ca in acest dosar va pleca la pachet si primarul Vlaciu Virgil.Ambii edili ai comunei Jurilovca judetul Tulcea…si vad ca lumea tace linistita..
    Bravo natiune!!!

    • MAI UNDE CA AZI CANDIDEAZA AMANDOI DINOU
      HI HI HI

  12. http://www.crlr.ro/publicatii_carti.php

  13. http://www.crlr.ro/publicatii_zorile.php
    http://www.crlr.ro/publicatii_kitej.php
    http://www.crlr.ro/publicatii_kitej.php

  14. http://www.zorile.ro

  15. e vorba de Constantin Brancusi in stirea de mai sus

  16. Stiu ca nu e stire din jurilovca dar va rog cititi
    galeriile de arta Saatchi fac un clasament cu cei mai renumiti artisti sin sec XX. Trimite link-ul la toti prietenii tai. Voteaza si TU. Sa le aratam ca ne pasa de artistii nostri, sa le aratam ca suntem ROMANI. ia doar 30 secunde (acum e pe locul 2) Trimite link-ul la oricine, profesori universitari, doctori, avocati — si ei sunt ROMANI!!! http://www.saatchi-gallery.co.uk/artvote/

  17. Sarbatoare la Jurilovca

    Duminica, tulcenii din satul Jurilovca vor sarbatori hramul bisericii “Sfanta Parascheva”. Slujba de dimineata la care sunt asteptati toti credinciosii va fi urmata de un spectacol artistic, dar si de numeroase intreceri sportive. Aceste vor avea loc la complexul sportiv din localitate “Cosma Zait”, dupa meciul de fotbal, organizatorii, Primaria si Consiliul local al comunei Jurilovca, pregatind oaspetilor concursuri de atletism, dar si demonstratii de lupte greco-romane.

    13 septembrie 2007

  18. Drumul catre Cetatea Argamum, plin de gunoaie

    Turistii care doresc sa ajunga la cetatea Argamum, din comuna tulceana Jurilovca, sunt nevoiti sa treaca printr-un camp plin de gunoaie, transmite corespondentul ROMPRES.

    In comuna Jurilovca exista trei rampe de gunoi, niciuna dintre ele nefiind imprejmuita, astfel incat vantul imprastie deseurile pe campurile din apropiere.

    27 august 2007

    • E ADEVARAT SI AZI 24 MAI 2012

  19. Primarii vecini cu Poligonul Babadag, in discutii cu americanii

    In ajunul briefingului de presa care are loc astazi la Baza aeriana Mihail Kogalniceanu- Constanta, americanii au invitat la discutii primarii din Babadag (Ioan Dardac), Sarichioi (Mihail Sasna) si Jurilovca (Virgil Vlaiciu), localitati situate in imediata vecinatate a poligonului, pentru ca impreuna sa gaseasca o solutie la nemultumirile localnicilor legate de bubuiturile din timpul antrenamentelor de lupta.

  20. Un consilier local PLD a fost suspendat din functie!
    Consilierul local PLD din Jurilovca, Malihin Policarp, a atacat ieri in contencios administrativ decizia luata de colegii edili privind incetarea mandatului sau de consilier. Informatia a fost furnizata in timpul conferintei de presa desfasurate ieri la organizatia judeteana a PLD

    6 iunie 2007

  21. Presedintele A.N.P.A. confirma: Nu toate concesiunile din Delta au fost desfiintate

    Presedintele Agentiei Nationale de Pescuit si Acvacultura, Gheorghe Stefan, a declarat in cadrul unei emisiuni T.V., ca mai multe zone piscicole din Delta Dunarii se afla inca in administrarea vechilor concesionari, pe lista fiind inscrise firmele S.C. Piscicola Tour Jurilovca S.R.L. si S.C. NMG S.R.L., condusa de Gheorghe Nastase. Cu toate ca a recunoscut ca anumite suprafete din Delta sunt si acum concesionate, Gheorghe Stefan a ezitat in prima instanta sa ofere aceste informatii

  22. CJ Tulcea repara drumul lui B

    » Dupa trei ani, acest drum este plin de gropi, ceea ce arata ca lucrarile au fost facute de mantuiala. » Lucrarile pentru reabilitarea sa vor dura 12 luni. Consiliul Judetean Tulcea investeste aproape trei milioane de euro pentru repararea drumului Doua Cantoane-Jurilovca. Este vorba de drumul judetean, cu o lungime de 15 kilometri, care duce spre proprietatile lui Alexandru Bittner de la Jurilovca. Conform hotararii adoptata de consilierii judeteni in ultima sedinta a CJ Tulcea, lucrarea urmeaza sa inceapa de indata si va dura 12 luni.

  23. Jandarmii au tras cu armele dupa braconieri!

    Zece braconieri au incercat sa fuga de jandarmii tulceni, dar s-au predat in urma a patru focuri de avertisment trase de acestia. Marti dupa-amiaza, in timpul unui control efectuat de lucratorii Inspectoratului Judetean de Jandarmi (IJJ), pe lacul Razelm, zece persoane din comuna Jurilovca, cu varste cuprinse intre 18 si 54 de ani, au fost surprinse in timp ce pescuiau cu unelte monofilament.

  24. Circula cu obuzele in masina
    La un control de rutina efectuat in trafic de lucratori ai Postului de Politie Jurilovca a fost oprita spre verificare o autoutilitara condusa de R.Gabriel, din Cuza Voda – Constanta, care transporta fier vechi, fara documente legale. Printre vechituri s-au gasit si doua obuze care ar fi putut exploda in orice moment. Au fost chemati imediat lucratorii de la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta care au extras proiectilele si le-au preluat pentru distrugere

  25. Investitia SAPARD in valoare de un milion de euro realizata in urma cu trei ani in satul Jurilovca s-a dovedit, de asemenea, a fi inutila. In acest sat s-au realizat retele de canalizare, proiectate tot de firma Dinamic Construct, care stau neutilizate pentru ca in localitate nu exista instalatii de alimentare cu apa. Consilierul local Policrat Ivanov a dezvaluit aceasta aberatie din care a scos bani firma senatorul Ilusca, ce a proiectat retelele de canalizare si o societate a liderului local PSD, Horia Teodorescu, care a realizat lucrarile de constructie. Ivanov sustine ca doar o parte din lucrarile decontate de SAPARD ar fi fost realizate efectiv. Drept represalii pentru aceste dezvaluiri, Policrat Ivanov a fost revocat de colegii sai din Consiliul Local pentru o incompatibilitate inexistenta.
    Firma Masiva SRL din Chilia Veche, care apartine unui ucrainean, a avut mai putin noroc in drenarea banilor atrasi de la Uniunea Europeana. Patronul Vladomir Pop si romanul Cornel Savin, care-i administra afacerea de la Chilia Veche, au fost obligati de autoritatile romane si europene sa returneze 300.000 de euro dintr-un proiect PHARE. In urma unei anchete s-au descoperit facturi false emise de firma Masiva SRL privind unele lucrari care vizau transformarea unei cherhanale in cabana turistica. Ancheta penala derulata de procurori a mai scos la iveala ca respectiva firma a comis si spalarea unor sume de bani cu complicitatea unei societati din Ucraina.

    MONOPOL
    “Firma Dinamic Construct a realizat proiectele pentru cele mai multe investitii de infrastructura finantate de UE in judetul Tulcea si pentru investitiile finantate din buget pentru ca detine monopolul la astfel de lucrari datorita experientei dobandite in ultimul deceniu. Aproape toate lucrarile de infrastructura realizate in Tulcea in ultimul deceniu au fost proiectate de specialistii acestei firme. Investitia de la Carorman nu a cuprins si un pod pentru ca nu se incadra in suma maxima alocata de SAPARD pentru astfel de proiecte. Primaria a amenajat un bac cu sufa pentru traversarea canalului. La Jurilovca, dupa ce s-a realizat canalizarea, se va investi si in instalatiile de alimentare cu apa.
    Verificarile facute la aceste proiecte nu au scos la iveala nereguli, desi au existat mai multe reclamatii.”

    Daniel Ilusca, senator PNL

    • CANALIZAREA IN JURILOVCA NU EXISTA IN TOTALITATE NICI IN 2012.VOI VRETI SA SPUNETI CA A FOST REALIZATA?


Lasă un răspuns

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s

Gura Portitei blog - Gura Portitei sezon 2014 - Portita 2014

Gura Portitei 2014 . Cazare Gura Portitei 2014. Portita 2012.Un blog pentru cei indragostiti de acest loc si nu numai

Hapi. Riverwoman

Lift up the receiver, I'll make you a believer

Transport Gura Portitei Salupa Gura Portitei Salupa Gura Portitei Jurilovca Gura Portitei

Transport Gura Portitei salupa Gura Portitei transport jurilovca gura portitei salupa gura portitei .Excursii Delta Dunarii transport Gura Portitei

PSDJurilovca

"PE PRIMUL LOC ESTE OMUL"

Jurilovca online - Comuna Jurilovca -Rusi lipoveni Jurilovca

Jurilovca - Comuna Jurilovca - Rusi lipoveni in Jurilovca-Lipoveni din Jurilovca - traditii si actualitatea rusilor lipoveni

Locuri de munca

Just another WordPress.com weblog

Ecomami - scutece refolosibile, marsupii ergonomice, chestii eco si alte copilarii

Un blog pentru eco-mamici, eco-bebelusi si eco-pitici. Despre scutece refolosibile, despre haine din materiale organice, despre produse cosmetice naturale si nu numai.

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 1,550 other followers

%d bloggers like this: