Poliţia de Frontieră se laudă cu rezultatele obţinute în ultimii doi în combaterea braconajului, rezultate egale cu cele pe două zile ale unei firme private de pază
Aproape 50 de pescari au participat ieri la şedinţa Comitetului judeţean antibraconaj organizată de Prefectura judeţului la Jurilovca. Într-o şcoală în care lucrările de modernizare realizate de o firmă privată lasă de dorit, profesorii nemulţumiţi spunându-şi păsul prefectului, pescarii au cerut ajutorul autorităţilor locale.

Modificarea perioadei de prohibiţie

“Noi am trimis adrese către Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură (ANPA) pentru a regla problemele legate de ochiurile plaselor cu care pescuim în Razelm şi de perioada de prohibiţie. La năvod, pe Matiţa, sunt permise ochiuri de 40, dar la noi sunt necesare cele de 50. De ce e diferenţa asta? La taliene, la fel. Bine, la taliene, este vorba de protecţia peştelui, dar la năvod, nu se poate face nimic. Şi perioada de prohibiţie trebuie să fie aliniată“, a afirmat preşedintele asociaţiei de pescari “Razelm“, Simion Nazar. Preşedintele filialei tulcene a ANPA, Constantin Enache, şi prefectul Lucian Simion au afirmat că vor susţine cererea liderului pescarilor.
Reprezentantul Poliţiei de Frontieră, comisar-şef Călin Vasilică, a cerut tuturor participanţilor să respecte legile şi să deţină asupra lor actele care le atestă atât activitatea, cât şi provenienţa mărfii. “Am plastifiat toate actele, dar mai mult de două săptămâni nu rezistă. Dacă aş avea şi io un bord pe barcă să le ţin precum ţii mata actele maşinii aş putea să le prezint oricând“, spune un pescar din sală.
Nici cu permisele de pescuit sportiv situaţia nu este roză. De aproape două luni, autorităţile locale solicită lămuriri pentru eliberarea acestora, dar până acum de la Bucureşti nu s-a primit nici un semn de viata.

Lista neagră a Frontierei
Nemulţumit din cauză că reprezentantul Poliţiei de Frontieră nu a nominalizat nici un braconier, directorul societăţii Jurilovca Tour, Doru Frânculeţ, a menţionat că rezultatele activităţii Poliţiei de Frontieră din ultimii doi ani sunt egale cu… rezultatele din două zile ale societăţii private de pază angajate. În plus, a cerut clar numele braconierilor. Poliţia s-a conformat, că doar e plătită din bani publici, dar atât le-a trebuit unora…
Preşedintele asociaţiei de pescari “Goloviţa“, Cătălin Balaban, a spus apoi că este nemulţumit din cauză că anul trecut contractul pe care îl avea cu punctul de predare al societăţii a fost reziliat. În plus, “nici nu ştim din ce motive ni s-a interzis accesul în incinta societăţii Jurilovca Tour, deşi Căpitănia este în curtea acestei societăţi. Nu putem merge la Căpitănie, pentru că există un punct de control al societăţii, unde este un tabel cu persoanele care nu au voie în societate“, a afirmat preşedintele asociaţiei “Goloviţa“, Cătălin Balaban. “Păi, dacă azi ne interzice accesul acolo, mâine-poimâine ne alungă din localitate. De ce? Vrem să ştim acum! Să ne dea un răspuns“, a cerut imperios un pescar din aceeaşi asociaţie.
Pe scurt, directorul Doru Frânculeţ a spus că unii pescari nu mai au voie în curtea firmei pentru că se opreau în alte locuri decât cele menţionate la poartă, iar apoi se constata dispariţia unor bunuri. “Am reziliat contractul pe care îl aveam cu asociaţia pentru că într-un an de zile ni s-au predat 200 de kilograme de peşte. Adică, resturile ni le dădeau nouă, iar ce era mai bun se vindea pe piaţa neagră. Noi nu dorim aşa ceva“, a menţionat directorul societăţii Doru Frânculeţ.
În acelaşi timp, directorul ANPA, Constantin Enache, a afirmat că ştie situaţia cu care se confruntă anumiţi pescari, iar “pentru a se face ordine, am decis ca începând din acest an să facem raportări ale capturilor către conducerea ANPA din Bucureşti atât pe fiecare categorie de peşte, cât şi pe fiecare pescar“. Astfel, s-a mai pus punct unei discuţii.

Să dezvoltăm acvacultura, dacă avem cu ce!
În domeniul dezvoltării durabile a resurselor piscicole, directorul pensiunii “Lunca“, Dan Şonea, a sugerat autorităţilor să se gândească la posibilitatea reducerii redevenţelor percepute pentru resursele din amenajările piscicole concesionate, în funcţie de populările care se fac. Societatea deţine în Delta Dunării 7.000 de hectare, iar propunerea sa a fost notată de autorităţi. Subvenţionarea acvaculturii de către Ministerul Agriculturii a fost o altă propunere a firmei respective. “Peste tot în agricultură se dau subvenţii, numai în acvacultură, nu!”, a afirmat directorul Dan Şonea. Prefectul Lucian Simion a fost de acord menţionând că “dezvoltarea acvaculturii înseamnă reducerea braconajului“.
Cu ce bani, rămâne de văzut. Şi asta pentru că, în ciuda fondurilor uriaşe pe care le acordă Uniunea Europeană Deltei Dunării, dacă o firmă nu deţine toată suma necesară aplicării proiectului care urmează să fie finanţat din fonduri structurale, ea riscă să dea faliment, din cauza birocraţiei din unităţile de implementare din România.

 

Sursa : acum.ro.com