Istorie recentă

Comuna Jurilovca a fost întemeiată de lipoveni în pragul secolului al XIX-lea, prima atestare documentară datând din 1826. Deşi la începuturile sale era un mic cătun, aşezarea s-a dezvoltat devenind la sfârşitul secolului XIX un centru importatant al pescuitului în zona Deltei, în prezent este cea mai mare comunitate de pescari din Deltă, centru de colectare şi prelucrare a peştelui, precum şi un punct de atracţie turistică.

Lipovenii sunt ruşi din punct de vedere etnic, iar din punct de vedere confesional ortodocşi de rit vechi (staroveri). Această confesiune este rezultatul reformei nikoniene: în 1654 Nikon partriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse, a iniţiat o reformă religioasă ce a urmărit alinierea cultului bisericii ruse la restul ortodoxiei, uniformizarea cultului pe întreg teritoriul Rusiei (o reformă formală).

Rezultatul a fost divizarea societăţii ruse în

• nikonieni -cei care au acceptat reforma şi
• staroveri (de credinţă veche) – cei care au refuzat reforma.

Cei din urmă, din cauza prigoanei, au emigrat în afara Rusiei, o parte din ei ajungând pe teritoriul României (nordul Moldovei şi Gurile Dunării).

De la Jurilovca se poate ajunge cu vaporaşul la Gura Portiţei, un sat de vacanţă situat pe fâşia îngustă de pământ dintre lacul Goloviţa şi Marea Neagră. Zona reprezintă o parte a rezervaţiei biosferei Delta Dunării.

Specific local

Specificul comunităţii este strâns legat de aşezarea comunei pe malul complexului lagunar Razim-Sinoe şi de tradiţiile lipovenilor. Comunitatea celebrează sărbătorile religioase după calendarul Iulian, care este decalat cu 14 zile fata de calendarul Gregorian (de exemplu, Anul Nou se serbează pe 14 ianuarie). Cea mai importantă sărbatoare religioasă lipovenească este Acoperamântul Maicii Domnului -”Pokrov” -(14 octombrie), zi în care lipovenii celebrează şi Ziua Peştelui, sărbatoare ce durează trei zile. Un alt aspect important care care contribuie la unicitatea comunitătii este portul tradiţional lipovenesc, acesta fiind obligatoriu în biserică.

Casele ruşilor-lipoveni prezintă de asemenea anumite particularităţi, culorile faţadei fiind în general alb şi albastru, iar acoperişul este făcut din stuf. Baia lipovenească este o instalaţie traditională – o construcţie separată de locuinţa propriu-zisă; baia tradiţională sau înaintea marilor sărbatori a fost aproape un ritual